"Pofi trăi trei săptămâni fără mâncare, trei zile fără apă şi numai trei minute fără aer."
Aerul, ca principală resursă a vieţii, revine în atenţia publică în mod diferenţiat. Ecologiştii asociază acest subiect cu poluarea şi schimbările climatice, medicii fac legătura cu sănătatea iar dezvoltatorii plasează ventilaţia clădirilor pe prima pagină în lista diferenţiatorilor. Ignoranţilor nu le pasă şi rămân în urmă.
Cu siguranţă pandemia actuală va schimba lumea. Accesul la informaţie şi preocuparea crescută a generaţiilor tinere faţă de tot ce are legătură cu sănătatea, pun presiune pe un soi de evoluţie accelerată a tot ce ne înconjoară. Dinamica dezvoltării urbane şi noile tehnologii înregistrează schimbări într-un ritm mai rapid decât orice estimare.
NovingAir prezintă în perioada 10-12 septembrie în cadrul Târgului Național Imobiliar de la Palatul Parlamentului soluții de a-ți ventila și purifica aerul din locuință!
Investiţiile în proprietăţi imobiliare au reprezentat mereu atracţie şi o afacere rentabilă, cu condiţia sincronizării în raport cu vremurile. Se vor construi mereu clădiri noi şi se vor renova cele vechi pentru acelaşi scop, vânzare sau închiriere rapidă, în condiţii de profit. Articolul de faţă recomandă ca orice investitor sau dezvoltator să analizeze proiectele sale din perspectiva accesului la aer proaspăt, în orice fel de habitat.Calitatea aerului respirat, face diferenţa între starea de bine şi cea de oboseală, între sănătate şi boală, între confort şi chinuială, între productivitate şi ineficienţă. Francezii folosesc deseori expresia bien etre din care au făcut o componentă a brandului de ţară. Să trăieşti bine şi să te simţi foarte bine împreună cu cei dragi, va deveni o aspiraţie continuă a noilor generaţii.
Suntem într-un moment de cumpănă a istoriei. Indiferent unde va duce disputa între democraţie şi autocraţie, noile generaţii, vor alerga continuu către locurile care oferă o viaţă mai bună. Accesul la fericire, siguranţă şi prosperitate,va stimula curajul de a risca de mai multe ori în viaţă pentru a lua totul de la capăt. Asta înseamnă mişcare, tranziţie, emigraţie şi relocaţie. Fenomenul va impune dezvoltatorilor şi administratorilor de clădiri, politici diferite de ofertare şi administrare a spaţiilor de interior.
Zâmbim cu nostalgie când răsfoim anunţurile imobiliare de odinioară. Atracţiile şi argumentele cheie au fost legate mereu de dotarea locuinţelor. Vorba ,, poetului „ odată vreme, fericit mă făceau zorile ... Odată vreme, fericiţi eram dacă locuinţa avea baie proprie, gresie şi faianţă. Astăzi lista dotărilor impuse este lungă. Estimăm că nu durează mult până ce ventilaţia cu recuperare de căldură va deveni populară.
Asigurarea continuă, asistată şi bine reglată a aerului proaspăt din interior, va deveni un must have atât pentru cei care cumpără cât mai ales pentru cei care închiriază un spaţiu. De ce va fi mai mult băgatîn seamă aerul proaspăt, curat şi bine filtrat? Răspuns scurt, pentru că va deveni o resursă deficitară. Când afară este prea mult zgomot, prea frig, prea cald sau prea poluat, cu toţii ne protejăm închizând geamurile. Aerul din interior, în speţă oxigenul, devine deficitar. Dioxidul de carbon expirat, umple incintele într-o proporţie prea mare şi din acest moment încep necazurile ...
Concentraţia de dioxid de carbon peste un nivel de 600 ppm (parts per million) schimbă status-ul sănătăţii unei încăperi. Până în prezent s-a acordat atenţie numai temperaturii şi umidităţii ca factori primordiali pentru starea de confort. Ulterior am început să măsurăm nivelul de zgomot şi particulele în exces. însă am ignorat esenţialul, nivelul de oxigen în raport cu gradul de concentraţie a dioxidului de carbon. Vestea bună este că au apărut deja device-uri accesibile care masoară şi afişează concentraţia de dioxid de carbon într-o încăpere. Câţi dintre noi le folosim sau câţi dintre noi le-am văzut măcar la locul de muncă, la şcoală sau la mail?
Măsurătorile precise şi afişate în clar, graţie tehnologiei pe perete sau în telefon, conştientizează şi ne fac să înţelegem fenomenele invizibile, intangibile. Ce bine ar fi daco am avea astăzi un device care vizualizează microbii şi viruşii în exces dintr-o încăpere. Cu siguranţă alta ar fi abordarea populaţiei sceptice faţă de orice tip de epidemie sau pericol de contaminare. Oamenii de ştiinţă au demonstrat că există o relaţie directă între concentraţia de dioxid de carbon, nivelul de aerosoli expirat şi timpul în care o singură persoană poate infesta pe toţi ceilalţi cu noul coronavirus fie ca poartă mască sau nu. Chiar şi asa, persoanele care administrează încăperile nu vor recunoaşte argumentele ştiinţifice. Dacă le-ar recunoaşte, ar fi nevoiţi să schimbe lucrurile şi să scoată rapid mai mulţi bani din buzunar, pentru că orice ne asigură sănătatea astăzi, costă.
Cam cât costă, ar fi probabil marea curiozitate. Investiţia minima porneşte de la un mic device care afişează nivelul de concentraţie al dioxidului de carbon într-o încăpere,adică în jur de 70 de euro. Si-ar permite o şcoală să monteze în fiecare clasă un astfel de device?Ar fi util într-un open space? Şi dacă led-ul roşu se aprinde pentru că s-a ajuns la peste 1200 de ppm, ce poţi face? Răspuns corect, deschizi geamul până ce se reaprinde led-ul verde. Şi iarna ce faci? Dar zgomotul şi mirosurile străzii cum le suporţi? Soluţiile de ventilaţie cu recuperare de căldură instalate într-o garsonieră necesită o investiţie de vreo 600 de euro iar sistemele centralizate dintr-o clădire pot ajunge la câteva zeci de mii de euro. Totul se măsoară în prealabil şi este legat de volume, număr de persoane, tipul de activitate.
Oare cât de mult contează sănătatea noastră în raport cu investiţiile necesare pentru asigurarea calităţii aerului proaspăt în incinte?
Care va fi în viitor raportul între prevenţie versus viaţă sănătoasă şi fericită?
Cât de mult va conta energia consumată sau economisită pentru întreţinerea confortului în clădirile populate din 2021?
Sunt întrebări legitime ale antreprenorilor specializaţi în ventilaţie şi a dezvoltatorilor care pregătesc deja clădirile viitorului.
Pandemia va trece însă poluarea rămâne. Aceasta va fi marea problemă a noastră şi a umanităţii. De aceea, prima investiţie poate porni de la casa în care locuim şi mai nou învăţăm, muncim, facem sport şi respirăm zi dezi.
