fbpx

Aerul proaspăt va deveni avantajul competitiv esențial în investițiile imobiliare

Poți trăi trei săptămâni fără mâncare, trei zile fără apă și numai trei minute fără aer."

Aerul, ca principală resursă a vieții, revine în atenția publică în mod diferențiat. Ecologiștii asociază acest subiect cu poluarea și schimbările climatice, medicii fac legătura cu sănătatea iar dezvoltatorii plasează ventilația clădirilor pe prima pagină în lista diferențiatorilor. Ignoranților nu le pasă și rămân în urmă.

Cu siguranță pandemia actuală va schimba lumea. Accesul la informație și preocuparea crescută a generațiilor tinere fată de tot ce are legătură cu sănătatea, pun presiune pe un soi de evoluție accelerată a tot ce ne înconjoară. Dinamica dezvoltării urbane și noile tehnologii înregistrează schimbări într-un ritm mai rapid decât orice estimare.

Investițiile în proprietăți imobiliare au reprezentat mereu o atracție și o afacere rentabilă, cu condiția sincronizării în raport cu vremurile. Se vor construi mereu clădiri noi și se vor renova cele vechi pentru același scop, vânzare sau închiriere rapidă, în condiții de profit. Articolul de fată recomandă ca orice investitor sau dezvoltator să analizeze proiectele sale din perspectiva accesului la aer proaspăt, în orice fel de habitat.

Calitatea aerului respirat, face diferența între starea de bine și cea de oboseală, între sănătate și boală, între confort și chinuială, între productivitate și ineficiență. Francezii folosesc deseori expresia bien etre din care au făcut o componentă a brandului de tara. Să trăiești bine și să te simți foarte bine împreună cu cei dragi, va deveni o aspirație continuă a noilor generații.

Suntem într-un moment de cumpănă a istoriei. Indiferent unde va duce disputa între democrație și autocrație, noile generații, vor alerga continuu către locurile care oferă o viață mai bună. Accesul la fericire, siguranță și prosperitate, va stimula curajul de a risca de mai multe ori în viață pentru a lua totul de la capăt. Asta înseamnă mișcare, tranziție, emigrație și relocatei. Fenomenul va impune dezvoltatorilor și administratorilor de clădiri, politici diferite de ofertare și administrare a spațiilor de interior.

Zâmbim cu nostalgie când răsfoim anunțurile imobiliare de odinioară. Atracțiile și argumentele cheie au fost legate mereu de dotarea locuințelor. Vorba ,, poetului „ odată vreme, fericit mă făceau zorile ... Odată vreme, fericiți eram dacă locuința avea baie proprie, gresie și faianță. Astăzi lista dotărilor impuse este lungă. Estimăm că nu durează mult până ce ventilația cu recuperare de căldură va deveni populară.

Asigurarea continuă, asistată și bine reglată a aerului proaspăt din interior, va deveni un must have atât pentru cei care cumpără cât mai ales pentru cei care închiriază un spațiu. De ce va fi mai mult băgat în seamă aerul proaspăt, curat și bine filtrat? Răspuns scurt, pentru că va deveni o resursă deficitară. Când afară este prea mult zgomot, prea frig, prea cald sau prea poluat, cu toții ne protejăm închizând geamurile. Aerul din interior, în speță oxigenul, devine deficitar. Dioxidul de carbon expirat, umple incintele într-o proporție prea mare și din acest moment încep necazurile ...

Concentrația de dioxid de carbon peste un nivel de 600 ppm (parts per million) schimbă status-ul sănătății unei încăperi. Până în prezent s-a acordat atenție numai temperaturii și umidității ca factori primordiali pentru starea de confort. Ulterior am început să măsurăm nivelul de zgomot și particulele în exces. însă am ignorat esențialul, nivelul de oxigen în raport cu gradul de concentrație a dioxidului de carbon. Vestea bună este că au apărut deja device-uri accesibile care măsoară și afișează concentrația de dioxid de carbon într-o încăpere. Câți dintre noi le folosim sau câți dintre noi le-am văzut măcar la locul de muncă, la școală sau la mail?

Măsurătorile precise și afișate în clar, grație tehnologiei pe perete sau în telefon, conștientizează și ne fac să înțelegem fenomenele invizibile, intangibile. Ce bine ar fi dacă am avea astăzi un device care vizualizează microbii și virușii în exces dintr-o încăpere. Cu siguranță alta ar fi abordarea populației sceptice fată de orice tip de epidemie sau pericol de contaminare. Oamenii de știință au demonstrat că există o relație directă între concentrația de dioxid de carbon, nivelul de aerosoli expirat și timpul în care o singură persoană poate infesta pe toți ceilalți cu noul coronavirus fie ca poartă mască sau nu. Chiar și așa, persoanele care administrează încăperile nu vor recunoaște argumentele științifice. Dacă le-ar recunoaște, ar fi nevoiți să schimbe lucrurile şi să scoată rapid mai mulți bani din buzunar, pentru că orice ne asigură sănătatea astăzi, costă.

Cam cât costă, ar fi probabil marea curiozitate. Investiția minima pornește de la un mic device care afișează nivelul de concentrație al dioxidului de carbon într-o încăpere, adică în jur de 70 de euro. Si-ar permite o școală să monteze în fiecare clasă un astfel de device? Ar fi util într-un open space? Şi dacă led-ul roșu se aprinde pentru că s-a ajuns la peste 1200 de ppm, ce poți face? Răspuns corect, deschizi geamul până ce se reaprinde led-ul verde. Și iarna ce faci? Dar zgomotul și mirosurile străzii cum le suporți? Soluțiile de ventilație cu recuperare de căldură instalate într-o garsonieră necesită o investiție de vreo 600 de euro iar sistemele centralizate dintr-o clădire pot ajunge la câteva zeci de mii de euro. Totul se măsoară în prealabil și este legat de volume, număr de persoane, tipul de activitate.

Oare cât de mult contează sănătatea noastră în raport cu investițiile necesare pentru asigurarea calității aerului proaspăt în incinte?

Care va fi în viitor raportul între prevenție versus viață sănătoasă și fericită?

Cât de mult va conta energia consumată sau economisită pentru întreținerea confortului în clădirile populate din 2021?

Sunt întrebări legitime ale antreprenorilor specializați în ventilație și a dezvoltatorilor care pregătesc deja clădirile viitorului.

Pandemia va trece însă poluarea rămâne. Aceasta va fi marea problemă a noastră și a umanității. De aceea, prima investiție poate porni de la casa în care locuim și mai nou învățăm, muncim, facem sport și respirăm zi de zi.